sâmbătă, 14 iunie 2014

Rasul ca terapie

Râsul ca terapie
Ultimul deceniu a adus, în sprijinul proverbului citat la începutul articolului, numeroase argumente reieşite din cercetări ce abordau legătura nebănuit de puternică dintre râs şi starea de sănătate. În afară de constatarea empirică, de mult ştiută, că oamenii veseli şi optimişti sunt, în general, mai sănătoşi şi trăiesc mai mult, studii recente au început să scoată la iveală conexiuni mai specifice între terapia prin râs şi evoluţia unor boli precum demenţa, cancerul, maladiile cardiovasculare...

În 2006, un studiu publicat de cercetători de la Universitatea Maryland, SUA, arăta că râsul provoacă dilatarea endoteliului vascular (peretele intern al vaselor de sânge) şi măreşte fluxul sangvin. Efectul s-ar datora eliberării de către hipotalamus a unor compuşi de tipul endorfinelor care, ataşându-se de receptori specifici din endoteliul vascular, ar stimula producerea de oxid de azot. Această substanţă are ca efect dilatarea vaselor de sânge şi, după cum arată alte studii, publicate în 2009, reduce inflamaţiile şi scade probabilitatea formării cheagurilor de sânge.
Alte cercetări au arătat că râsul stimulează activitatea sistemului imunitar, scade tensiunea arterială, reduce nivelul unor hormoni de stres (precum cortizolul şi epinefrina), micşorează nivelul de colesterol în sânge, scăzând astfel riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi a diabetului. Râsul are un efect la fel de bun asupra organismului ca şi exerciţiul fizic, ajutând la echilibrarea funcţiilor corpului.
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu